Aciditatea gastrică excesivă și refluxul gastroesofagian sunt afecțiuni frecvente care afectează sistemul digestiv. Refluxul gastroesofagian apare când acidul gastric revine în esofag, provocând iritații și discomfort. Simptomele principale includ arsuri la stomac, regurgitații acide, dureri epigastrice și senzația de gust amar în gură.
Factorii de risc includ:
Inhibitorii de pompă de protoni (omeprazol, pantoprazol, esomeprazol) reduc producția de acid gastric. Antagoniștii H2 (famotidină) blochează receptorii histaminei, diminuând aciditatea. Antiacidele (hidroxid de aluminiu, carbonat de calciu) neutralizează rapid acidul gastric, oferind relief imediat. Preparatele cu alginat formează o barieră protectoare asupra mucoasei gastrice.
Modificările stilului de viață sunt esențiale: evitarea meselor abundente, ridicarea capului patului, reducerea greutății corporale. Utilizarea pe termen lung a inhibitorilor de pompă de protoni necesită monitorizare medicală. Consultați medicul dacă simptomele persistă peste două săptămâni sau apar dificultăți de înghițire.
Diareea acută durează mai puțin de două săptămâni și este cauzată frecvent de infecții virale sau bacteriene, intoxicații alimentare, sau anumite medicamente. Diareea cronică persistă peste patru săptămâni și poate indica sindromul intestinului iritabil, boli inflamatorii intestinale sau intoleranțe alimentare.
Simptomele asociate includ:
Loperamida reprezintă tratamentul de primă intenție pentru controlul simptomelor, încetinind motilitatea intestinală. Probioticele ajută la restabilirea echilibrului florei intestinale benefice. Soluțiile de rehidratare orală prevvin deshidratarea prin reechilibrarea electroliților. Preparatele cu cărbune medicinal absorb toxinele din intestin. Antibioticele specifice se administrează doar cu prescripție medicală pentru infecțiile bacteriene confirmate. Consultați medicul dacă diareea persistă peste 48 de ore sau apare sânge în scaun.
Menținerea unei hidratări adecvate este esențială în gestionarea afecțiunilor gastrointestinale. Consumul de 2-3 litri de apă zilnic ajută la restabilirea echilibrului hidric pierdut prin diaree și vomă. Se recomandă băuturi cu electroliți pentru a compensa pierderile de sodiu și potasiu, evitând în același timp băuturile carbogazoase, cu cofeină sau alcoolice care pot agrava simptomele.
În faza acută a tulburărilor digestive, se recomandă dieta BRAT (banane, orez, măr, pâine prăjită) care oferă nutrienți ușor de digerat. Alimentele recomandate includ:
Respectarea măsurilor de igienă poate preveni multe episoade de gastroenterită. Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, evitarea alimentelor expirate sau nepregătite corespunzător, precum și conservarea adecvată a hranei sunt măsuri fundamentale de prevenire.
Constipația se caracterizează prin evacuări intestinale rare (sub 3 pe săptămână) sau dificile. Constipația ocazională poate apărea din cauza schimbărilor în rutină, stres sau modificări dietetice, în timp ce forma cronică persistă peste 3 luni. Principalele cauze includ stilul de viață sedentar, dieta săracă în fibre, hidratarea insuficientă și anumite medicamente. Grupele vulnerabile sunt persoanele în vârstă, femeile însărcinate și persoanele cu mobilitate redusă.
Tratamentul constipației include mai multe categorii de preparate:
Abordarea constipației începe cu modificări ale stilului de viață: creșterea aportului de fibre, hidratarea adecvată și exercițiile fizice regulate. Laxativele trebuie folosite conform indicațiilor medicale, evitând utilizarea prelungită a celor stimulente. Este important să se consulte medicul în cazul constipației cronice sau când apar simptome alarmante.
Balonarea rezultă din acumularea excesivă de gaze în tractul digestiv, cauzată de fermentarea alimentelor nedigerate de către bacteriile intestinale. Alimentele care favorizează producția de gaze includ leguminoasele, varza, broccoli, ceapa și băuturile carbogazoase. Factorii agravanti sunt consumul rapid al hranei, mestecatul gumei și tulburările digestive precum sindromul colonului iritabil.
Pentru ameliorarea balonării și flatulenței se utilizează:
Ceaiurile din plante carminative pot fi consumate după mese pentru prevenirea balonării, iar preparatele cu enzime se administrează înainte de consumul alimentelor problematice.
Adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase reprezintă primul pas în prevenirea afecțiunilor gastrointestinale. Evitați alimentele picante, grase sau procesate, consumați mese mici și regulate, mestecați bine alimentele și limitați consumul de alcool și cafeină. Includerea în dietă a alimentelor bogate în fibre, precum legumele, fructele și cerealele integrale, contribuie la menținerea unei digestii sănătoase.
Masajul abdominal poate ameliora simptomele digestive și poate stimula tranzitul intestinal. Efectuați mișcări circulare blânde în sensul acelor de ceasornic, aplicând o presiune ușoară pe zona abdomenului timp de 5-10 minute. Această tehnică este deosebit de eficientă pentru reducerea balonării și a cramelor abdominale.
Activitatea fizică regulată îmbunătățește digestia și reduce riscul apariției problemelor gastrointestinale. Exercițiile recomandate includ:
Greața de călătorie (cinetoza) afectează multe persoane în timpul deplasărilor cu mașina, trenul sau avionul. Greața postoperatorie și cea medicamentoasă sunt efecte secundare comune ale anesteziei și anumitor tratamente. În sarcină, greața matinală este frecventă, fiind cauzată de modificările hormonale. Greața poate fi asociată și afecțiunilor gastrice precum gastrita sau ulcerul peptic.
Pentru tratamentul greții sunt disponibile multiple opțiuni terapeutice. Dimenhidrinatul este eficient pentru cinetoza, iar metoclopramida tratează tulburările gastrice. Domperidona este indicată pentru greața funcțională, în timp ce preparatele naturale pe bază de ghimbir și mentă oferă o alternativă blândă. Benzile și plasturile transdermici oferă o eliberare controlată a principiului activ.
Tehnicile de relaxare și respirația profundă pot reduce intensitatea greții. Modificările dietetice includ consumul de alimente ușoare și evitarea mirosurilor puternice. Hidratarea corespunzătoare cu lichide reci, în cantități mici și frecvente, previne deshidratarea cauzată de vărsături.
Spasmele intestinale sunt contracții involuntare ale musculaturii netede a tractului digestiv, cauzând dureri intermitente și inconfort. Sindromul intestinului iritabil este o cauză comună a crampelor recurente, caracterizată prin dureri abdominale asociate cu modificări ale tranzitului intestinal. Spasmele asociate menstruației afectează multe femei, fiind cauzate de contracțiile uterine și fluctuațiile hormonale.
Bromura de otilonium este eficientă pentru spasmele intestinale severe, având acțiune selectivă asupra musculaturii netede. Mebeverina reduce crampele abdominale fără a afecta motilitatea intestinală normală. Preparatele combinate cu analgezice oferă un efect dublu antispastic și analgezic. Remediile naturale includ:
Aplicarea căldurii locale prin intermediul termotoarelor sau băilor calde relaxează musculatura și reduce intensitatea crampelor. Tehnicile de relaxare musculară progresivă și exercițiile de respirație ameliorează tensiunea abdominală. Identificarea și evitarea factorilor declanșatori precum anumite alimente, stresul sau schimbările hormonale sunt esențiale pentru prevenirea recurenței simptomelor.
